Aveți întrebări?

editura@colorama.ro

Aproape urban

Aproape urban - poezie (72 pag.) Stabilită de 16 ani în Spania, în zona Madridului, Mioara Rîșn..

Aproape urban - poezie (72 pag.) 

Stabilită de 16 ani în Spania, în zona Madridului, Mioara Rîșnoveanu concentrează experiența sa despre lumea exterioară în inconștient, de unde o extrage și o folosește la edificarea lumii sale interioare. Acest joc al contrastelor, între forțele care tind spre exterior și cele care îi dezvăluie tulburătoarele profunzimi ale vieții, generează acel conflict creator cu rezultate bune pentru poezia scrisă de autoare.

După debutul editorial într-o antologie – Cercul Poeților, vol.2, 2018, ed. Colorama – iată că poeta se încumetă la un debut individual, publicând cartea de față, Aproape urban, care conține poezii cu precădere de dragoste, atent lucrate, îndelung șlefuite dar care păstrează totuși aparența de prospețime și spontaneitate, lucru destul de greu de obținut fără prezența unei conștiințe artistice deja formate și a unor lecturi temeinice din poezia contemporană.

Evoluția în propria creație artistică depinde exclusiv de Mioara Rîșnoveanu, nouă nu ne rămâne decât să-i citim poeziile și s-o încurajăm în demersul său poetic. - Emilia Poenaru Moldovan

Am oferi o imagine simplificatoare dacă am afirma că universul  liricii Mioarei Râșnoveanu se cantonează  doar la evocarea trecutelor iubiri. Lucidă, cu unele note ironice, poezia ei își deschide unghiul observației și spre mediul în care trăiește. Iată de pildă poezia Haos urban: “Construcții urbane absurde –/ adăposturi pentru minți geniale/ rămase doar c-un bilet de tramvai./ Știrile din ziare –/ gropi comune pentru adevăruri,/ a rămas doar ghicitul în cărți./ Masele, năucite de false pudori, /zdrobesc credințe./ Gândul se retrage lângă piața de antichități,/ caută toc și călimară/ să scrie „frumoșilor nebuni ai marilor orașe”. O altă poezie reține o secvență cotidiană, în care imaginea cerșetorului devine prilej de întoarcere spre propriul sine: ”Piciorul e strâmb,/ mâna întinsă,/ cuvintele aceleași.../ Aud plânsul anemic,/ măsor metalul în buzunar,/ adun și scad,/ găsesc doar nevoile mele./ O monedă/ crește în palma întinsă...” (La schimb). 

Volumul Mioarei Râșnoveanu dovedește cu prisosință că poezia înflorește peste tot unde trăiesc românii risipiți de vântul unor vremuri potrivnice, constituind un mod de a fi acasă, în “patria limbii române”. - Ion Cristofor

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
    Rău           Bun