Ecouri sculptate

Ecouri sculptate - poezie (80 pag.) 

"Cu o oarecare surprindere familiar de plăcută descopăr că lirica tânărului poet Raoul Andreas Horn se abate curajos de la potecile bătătorite ale poeziei postmoderniste mundane, explorate din toate unghiurile structurii sintactice a graiului și a unui vocabular el însuși încărcat de neologisme și englezisme, de către mai tânăra generație care scrie o poezie prolifică dar care uneori nu reușește să transmită un mesaj coerent și produce astfel inversul menirii, anume arderea punților de respirație poetică atât între generații cât și între autor și cititorii săi. Ori aici nu este cazul. Poetul Raoul Andreas Horn explorează prin prezentele poeme un discurs liric deja compendiat, cu accente din romantismul evului trecut având binecunoscutele fațete ale naturii, iubirii, elogierea femeii sau perpetua revenire la măreția trecutului.

Spuneam că e o întreprindere cu o generoasă doză de curaj, da, pentru că astfel de exercițiu liric astăzi este denudat în fața analizei literare și dacă vreți, evidat de sensurile sprințare ale postmodernismului. Există două benzi care raportează simțurile celui care citește poemele de față la ideile autorului; astfel te poți ușor rata jucându-te într-o dimensiune lirică ce și-a avut deja epoca sa, ori în acest caz revelația unei bifrontalități versatile care având și o aură de talent este validată prin genuinitate. Privind de acum cu ochiul critic prin acest spectru de analiză, nu e așadar nimic paradoxal că autorul abstractizând o vârstă a experimentării alege o astfel de arhitectură a textelor sale."  - Otto Havran